|
||||||||||
|
||||||||||
|
Contemporary Narrations: the Internet Folklore
Naraţiuni contemporane: folclorul pe Internet Studiul de mai jos sugerează o „radiografie” antropologică a mesajelor ce pot fi numite folclor pe Internet, deoarece au un număr teoretic infinit de destinatari, nu conţin un mesaj personal pentru un unic receptor, ci dimpotrivă, presupun o mare generalitate si, în final, pot sugera ca mesajul să fie trimis cât mai multor destinatari. Mesajele de acest tip îndeplinesc o parte dintre trăsăturile definitorii ale folclorului, menţionate în studiile clasice: caracterul anonim (transmiţătorul iniţial al mesajului este adesea necunoscut), caracterul sincretic (utilizează concomitent text, imagine şi sunet, fiind în format multimedia), caracterul tradiţional (multe dintre ele sunt construite pe structuri epice tipice pentru naraţiunile orale). În acelaşi timp, astfel de mesaje impun redefinirea folclorului, deoarece nu sunt transmise pe cale orală şi ne-mediată (de la persoană la persoană şi de la gură la ureche), ci sunt scrise, mediate de un canal netradiţional (Internetul) care, la rândul lui, implică o serie de modificări contextuale. Mi-am bazat analiza pe un grup de mesaje colectate de-a lungul a doi ani (2007-2008), majoritatea naraţiuni. Din punct de vedere tipologic, acestea se încadrează în patru categorii mari: glume, legende urbane, zvonuri şi mesaje în lanţ. Destinatarii şi emiţătorii mesajelor sunt adolescenţi şi adulţi, în principal fete şi femei (fiind toate mesaje primite de autoarea studiului). Majoritatea textelor sunt scrise în română, dar sunt şi unele în limbile engleză, franceză sau maghiară. Exemplele alese aratã vitalitatea folclorului, contrazicând opiniile privitoare la disparitia acestuia, din moment ce demonstreazã cã si societãtile contemporane sunt creatoare si purtãtoare de folclor, ca si cele traditionale. Destinatarii mesajelor compun un public care nu a încetat niciodatã sã povesteascã si sã se încreadã în puterea naratiunilor de a lua în stãpânire si a semnifica realitatea. Comparatia naratiunilor folclorice traditionale cu acelea trimise pe Internet reliefeazã doar deosebiri superficiale: atmosfera rusticã sau medievalã, personajele mitice si conflictele care motivau actiunile eroice au dispãrut, iar textele nu sunt la fel de complexe sau ample ca basmele de odinioarã. Totusi, în esentã, sunt construite pe baza aceleiasi logici simbolice si recurg la aceleasi elemente narrative: actiuni, personaje si sisteme de semnificare tipice si registrului cultural împãrtãsit atât de destinatarii mesajelor, cât si de naratiunile traditionale. The present study suggests an anthropological “radiography” of messages that can be named Internet Folklore since they have a theoretically infinite number of addressees, do not convey a personal content for a unique recipient; on the contrary, they imply a largely general character and in the end can contain the indication to be sent to as many recipients as possible. Messages of this type verify a series of folklore defining features, mentioned by the classical textbooks: the anonymous character (the message’s initial transmitter is often unknown), the syncretic character (they use text, images and sound at the same time, being multimedia messages), the traditional character (many of them are built on familiar epic structures, typical for the oral narrations). At the same time, they require a redefinition of the folklore because the conveying way is not oral, non-mediated (man to man and mouth to ear) but written, mediated, through a non-traditional channel (Internet) that in its turn involves a series of contextual modifications. The group of messages on which I base my analysis was gathered during two years (2007 – 2008) and contains mostly narrations. From a typological point of view, they can be integrated in four great categories: jokes, urban legends, rumors and chain messages. The addressees and addressers were teenagers and adults, mainly girls and women (it’s about messages received by this study’s author). Most of the texts are written in Romanian but there are some in other languages, too: English, French, Hungarian. The chosen examples show the vitality of the folklore, contradicting the opinions which supported its disappearance, since the contemporary societies, like the traditional ones are creators and carriers of folklore. The addressee of these messages is a public that has never ceased to tell stories and to trust the power of story to take possession and signify the reality. The comparison of folklore-traditional narrations with those sent through Internet shows only superficial differences: the medieval or rustic settings, the mythical characters and the conflicts that motivated the heroes’ actions have disappeared; the texts have neither the complexity nor the amplitude of the old fairy tales. In essence though, they are built on the same logic of symbolic nature and resort to the same narrative elements – action schemes, characters, significance systems – that exist within the cultural register shared with both the recipient public and the old narrations. |
|
|
||
|
|
||
|
|
||
| Editura Valahia | ||