|
||||||||||
|
||||||||||
|
„Miorita“ si Mihai Pop
Profesorul Mihai Pop nu a fãcut din capodopera folcloricã Miorita unul dintre subiectele lui preferate de studiu, dar a explicat-o pornind de la opinia etnomuzicologului Constantin Brãiloiu, care gãsea originea acestui text în cântecele rituale funerare. În acelasi timp, Mihai Pop considera cã, prin revelarea unei functii exorcizante a mortii malefice, Miorita exprimã un „catharsis tragic” (sau ceea ce Mircea Eliade numea „transfigurare simbolicã a destinului”). Abordarea de fatã insistã asupra studiului lui Mihai Pop referitor la „structura baladei Miorita” (publicat în Italia în 1970), unde autorul adoptã o metodologie modernã (îmbinând structuralismul cu textualismul) si identificã o structurã dramaticã (partea I: “mise-en-scene”; partea a II-a: dialogul „scenic” si monologul). Ioan St. Lazãr considerã cã rezultatul unei asemenea analize demonstreazã cã nu „testamentul ciobanului” este motivul central al Mioritei (asa cum apare în monografia lui Adrian Fochi), ci dialogurile dintre cioban si oaia nãzdrãvanã (în versiunea baladã) si dintre cioban si tovarãsii lui (în versiunea colind), aceste dialoguri constituind nucleul dramei magice din ritualul arhaic (arhetipul necertificat al Mioritei). „Mioritza and Mihai Pop” (Abstract) The professor Mihai Pop did not make from the folkloric masterpiece Mioritza a preferred subject, but, for its explication, he is renewing the opinion of the ethnomusicologist Constantin Brãiloiu, in regards to the origin of this text found in the ceremonial songs of the archaic funeral ritual; and, at the same time, he considers that, revealing the exorcization function of the evil of death, Mioritza express a „tragic catharsis“ (what Mircea Eliade called „the symbolical transfiguration of the destiny”). From the Professor’s studies, the author insists on that one about “the structure of the Mioritza ballad” (published in Italy in 1970), where he adopts a modern mixed methodology (structuralist and textualist methodology) and identifies a dramatic structure (part I: “mise-en-scene”; part II: the “scenic” dialogue and monologue). From all these, the result is – concluded Ioan St. Lazar – that the central motif of Mioritza is not “the shepherd’s testament” (according to Adrian Fochi), but the dialogues shepherd – marvellous sheep (in the ballad forms) and shepherd – shepherds (in the carol forms), these dialogues being the nucleus of the magical drama from the archaic ritual (the uncertified archetype of Mioritza). |
|
|
||
|
|
||
|
|
||
| Editura Valahia | ||