|
||||||||||
|
||||||||||
|
Ego si alteritate în naratiunile despre migratia la muncã
Lucrarea trateazã problema migratiei la muncã dintr-o perspectivã imagologicã încercând sã surprindã modul în care se formeazã imaginea sinelui în raport cu imaginea alteritãtii la nivelul discursului. În functie de contextul genetic al fiecãrei naratiuni heteroimaginea (imaginea celuilalt) diferã. Succesul sau insuccesul sunt premise de valorizare a celuilalt. În aceeasi mãsurã eul se autoreprezintã pozitiv sau negativ în functie de modul în care naratorul se raporteazã la strãin. Adesea discursul migrantilor contine o a patra imagine: cea pe care naratorul o intuieste în mentalul strãinilor. Adesea aceste reprezentãri de imagine, cu toate cã sunt nãscute dintr-o conjuncturã nouã, se suprapun peste imagini consacrate în folclorul traditional. Din analiza acestor imagini rezultã mentalitatea unui grup din ce în ce mai mare de persoane, a cãror influentã creste uluitor. The article investigates the issue of the migration for work from an imagological perspective, trying to explain the way the image of the self and the image of the alterity are formed and relate one to another at discoursive level. Depending on the genetic context of each narrative, the heteroimage (the image of the other) has different characteristics. Success or failure are premises of appreciating the others . The self is selfrepresenting positively or negatively, depending on the way the narrator interacts with the „stranger”. Often the discourse of the migrants contains a fourth image, that the narrator guesses in the mentality of the strangers. Often, these image representantions, although sprung out of new context, resemble consecrated images in the traditional folklore. The analysis of such images outlines the mental features of a group which is more and more influent in Romanian traditional communities. |
|
|
||
|
|
||
|
|
||
| Editura Valahia | ||